Preventing Sex Trafficking and Re-Trafficking of Women in Ukraine and Thailand

This research is about the trafficking of women for the purpose of sexual exploitation, which is also known as sexual slavery. It aims to explore the factors which shape women's choices and how they enter the trafficking situation in order to contribute to the current knowledge base on how to prevent sex trafficking and re-trafficking.

According to Kathleen Berry, a famous activist and author, 'pimping' is 'the oldest profession and not prostitution' (Banerjee, 2003: 194). Popular discourse has it that those working in the sex industry are there by choice, but as people go through our day-to-day routines, sex trafficking is resulting in 'years of bondage, violent abuse and sometimes even death' (UNDP, 2009: 102) for countless women around the world. What is sex trafficking?

Read more here.

Metodologia cercetarii

Realizarea unei cercetări privind traficului de persoane în România ar avea ca scop identificarea modului în care traficul de persoane este înțeles la nivel instituțional și social, precum și asupra modului în care este conceptualizată victima traficului de persoane. Întrebările de cercetare se vor referi la următoarele aspecte:

1.Care este impactul prezentărilor cazurilor de trafic de persoane și prostituție în mass-media asupra opiniei publice?
2.În ce măsură influențează negativ etichetarea victimelor exploatării sexuale accesul acestora la serviciile de asistență și programele de reintegrare socială?

Citeste mai mult aici

Etichetarea victimelor traficului de persoane

Consensul inter-guvernamental internațional în vederea definirii și adoptării unor seturi de măsuri menite să combată traficul de ființe umane a parcurs un drum anevoios. Până la adoptarea ultimei convenții, în anul 2000, un singur factor comun a putut fi identificat în restul de cinci convenții: în timp ce toate puneau sub definiția traficului de ființe umane doar forma de exploatare sexuală (excluzând așadar munca forțată, prevalarea de organe sau cerșetoria forțată), genul victimei, rasa/etnia, importanța vârstei, prevederile de extrădare precum și consimțământul dat de victimă în vederea traficării au reprezentat dimensiuni care au fluctuat în importanță de la o convenție la alta, parametrii eurocentrici ai convențiilor fiind însă stabili până în 1949 (Morehouse, 2009).

Citeste mai mult aici.

Traficul de persoane din perspectiva teoriei dezorganizării sociale

Din perspectiva teoriei dezorganizării sociale, traficul de persoane poate fi analizat ca o problemă socială care rezultă și se dezvoltă din incapacitatea comunităților și a instituțiilor de a controla comportamentele membrilor comunității. Termenul de dezorganizare socială este definit în literatura de specialitate ca fiind: a) o ruptură în formele instituționale de control, precum și în forțele de control sociale informale, într-o comunitate sau un cartier; sau, ca fiind b) inabilitatea organizațiilor, grupurilor sau a indivizilor dintr-o comunitate sau cartier de a-și rezolva problemele comune în mod colectiv (Shoemaker, 2010).

Citește mai mult aici

Caracteristicile traficului de persoane în România

În România, conform statisticilor disponibile pe website-ul Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, din 2005 până în prezent numărul victimelor s-a diminuat constant. Trebuie notat însă faptul că, așa cum am menționat mai sus, caracterul clandestin al acestor acțiuni și liberalizarea regimului granițelor (la care putem adăuga și lipsa unor indicatori importanți pe baza cărora aceste statistici sunt realizate) fac traficul de persoane foarte greu de monitorizat, astfel că statisticile ANITP pot dezvălui nu succesele înregistrate în combaterea traficului de persoane, ci presupusa incapacitate instituțională de reală monitorizare și implicit de combatere a fenomenului.

Citește mai mult aici

Powered by Blogger